Inca o dimineata plictisitoare,acum ce-i drept mai insorita,a inceput. Inca o zi in care visez la o lume mai buna fara atatea rautati inutile. E frumos sa dormi si sa visezi,dar doare extrem de tare cand te trezesti si realizezi ca visul numai este. Multi spun sa fii multumit de ceea ce ai si totusi nu inteleg de ce. Oare un om nu e capabil sa obtina ceea ce isi doreste cu adevarat,trebuie sa se multumeasca doar cu prezentul care nu aduce deloc fericire si de care eu sunt satula. Un om important din viata mea m-a invatat ca niciodata sa nu renunt la visele mele oricat de greu ar fi. Ciudat este ca atunci cand lupti foarte mult si obtii ceea ce vrei fericirea nu este atat de mare cand iti aduci aminte de cate ori ai cazut pentru a ajunge acolo unde esti.
Sentimentul e putin ciudat atunci cand intalnesti oameni din viata ta,oameni pe care nu te asteptai sa ii pierzi prea curand si realizezi ca tu pentru ei numai insemni nimic,iti raman doar poze,melodii,amintiri . Dar tu ca un om puternic nu ar trebui sa privesti niciodata cu regret sau cu lacrimi in ochi acele clipe si nici nu ar trebui sa judeci oamenii pentru ca numai sunt ca inainte,pentru ca ceea ce ramane cu adevarat important este ca niciun om care te iubeste mult si care te apreciaza nu va renunta la tine asa de usor.
